🗞️ News Roundup
Doi neurobiologi câștigă Premiul Brain 2026 pentru descoperirile lor despre modul în care sistemul nervos detectează și procesează atingerea și durerea.
Un test simplu din salivă ar putea ajuta la diagnosticarea schizofreniei, după ce au fost identificați doi biomarkeri în celulele din interiorul obrazului care ar putea diferenția persoanele cu schizofrenie de cele sănătoase.
🧠
Brain spotlight
Un studiu a analizat imagini RMN de la peste 1,100 de copii cu ADHD și 700 fără ADHD și a identificat trei tipuri biologice distincte ale tulburării. Fiecare tip are modele diferite de organizare a rețelelor cerebrale și este asociat cu simptome diferite: un tip sever cu dereglare emoțională, unul predominant hiperactiv-impulsiv și unul predominant de neatenție.
🧶
Terapie
O analiză a peste 1.300 de studii arată că majoritatea oamenilor mențin niveluri relativ stabile și reduse de simptome psihologice de-a lungul vieții. Suportul social apare ca factor protector important, în timp ce dezavantajul socio-economic crește riscul pentru probleme de sănătate mintală. Autorii subliniază că literatura științifică este concentrată disproporționat pe depresie și anxietate și mult mai puțin pe capacitățile psihologice pozitive, precum reziliența sau satisfacția cu viața, sugerând nevoia unei perspective mai echilibrate asupra sănătății mintale.
Un studiu realizat în serviciile de sănătate mentală din UK a testat eficiența unei intervenții psihologice individuale scurte (până la 10 ședințe) pentru persoane cu tulburări de personalitate. După 12 luni, nu au fost observate diferențe în funcționarea socială, depresie, anxietate sau comportamente suicidare comparativ cu tratamentul obișnuit. Intervenția nu s-a dovedit nici cost-eficientă. Intervențiile psihologice foarte scurte sunt probabil insuficiente pentru aceste dificultăți și subliniază importanța accesului la terapii de durată.
🌱
Young People's Corner
Un studiu longitudinal publicat în The Lancet Psychiatry a urmărit peste 2.000 de adolescenți din patru țări europene, iar rezultatele arată că nu doar trauma, ci și evenimentele de viață negative cresc riscul de suicid. Adolescenții expuși constant la evenimente stresante, chiar și unele obișnuite, precum conflicte familiale, schimbări de autonomie sau probleme sociale, au avut un risc semnificativ mai mare de idei suicidare. Evenimentele din mediul familial au fost cel mai puternic asociate cu acest risc.
Unul dintre cele mai mari studii de până acum pe acest subiect, realizat pe 3,711 persoane, a analizat dacă experiențele de abuz sau neglijare în copilărie sunt asociate cu diferențe în structura creierului. Cercetătorii au găsit modificări mici în câteva regiuni implicate în memorie și procesarea emoțiilor, precum hipocampul și cortexul orbitofrontal, mai ales la adulții tineri. Pentru că studiul include un eșantion mult mai mare decât cercetările anterioare, rezultatele sugerează că aceste efecte există, dar sunt mai subtile decât s-a crezut inițial.
Un studiu publicat în JAMA Network Open pe peste 2,000 de copii arată că cei care consumau mai multe alimente ultra-procesate la vârsta de 3 ani au avut scoruri ușor mai mari la probleme emoționale și comportamentale la 5 ani. Rezultatele sugerează că înlocuirea acestor alimente cu opțiuni mai puțin procesate ar putea fi asociată cu un comportament mai bun.
📚 Carte
Pornind din experiența sa clinică și din munca cu oameni care au trecut prin traumă sau pierderi majore, Suzan Song propune o perspectivă diferită asupra suferinței: nu poate fi eliminată, dar poate fi înțeleasă și integrată. Cartea combină povești reale și cercetări psihologice pentru a arăta cum oamenii pot găsi sens și creștere chiar și în experiențe dificile.
Autoarea sugerează că vindecarea și reziliența se construiesc prin trei elemente: narațiunea (felul în care dăm sens experiențelor), ritualurile (practici care ne ajută să procesăm emoțiile) și scopul (direcția care transformă suferința în creștere).
Dacă ai comentarii sau feedback, poți răspunde direct la acest email.
Mulțumesc că ai citit 🫶