🌟 Editor’s Note
După o lună de pauză, sunt back in business și v-am pregătit o ediție plină de articole interesante, care merge citită numai bine alături de un ceai. Enjoy!
🗞️ News Roundup
MIT propune un road map pentru a folosi metoda Transcranial focused ultrasound pentru identifica în detaliu substratul neuronal al conștiinței.
Aproape 5 milioane de conturi de social media închise la o lună de la interdicția privind utilizarea rețelelor de socializare pentru adolescenți în Australia.
OpenAI investește în startup-ul Merge Labs care dezvoltă tehnologii ce pot „citi” activitatea creierului fără implanturi, folosind ultrasunete și inteligență artificială, pentru a crea interfețe creier-calculator mai accesibile.
🧠
Brain spotlight
O meta-analiză publicată în Nature Human Behaviour a analizat peste 180 de studii pe wellbeing, cu ~20.000 participanți, și arată că majoritatea intervențiilor cresc starea de bine în raport cu grupurile de control. Cele mai mari beneficii apar la intervențiile care combină componente fizice și psihologice, iar mindfulness, yoga și intervențiile de psihologie pozitivă produc creșteri moderate și consistente ale stării de bine.
Semnalul BOLD din fMRI nu reflectă direct activitatea neuronală, ci schimbările de oxigenare ale sângelui. În aproximativ 40% din regiuni, modificările BOLD și consumul real de oxigen merg în direcții opuse. Rezultatul contrazice presupunerea de bază că activitatea neuronală mai mare implică automat un flux sanguin și un consum de oxigen mai mari. Având în vedere că zeci de mii de studii fMRI se bazează pe această ipoteză, concluziile sugerează că unele interpretări anterioare ar putea fi greșite sau inverse.
Stimularea auditivă la 40 Hz poate modifica procesele biologice legate de Alzheimer. La maimuțe rhesus în vârstă, o oră pe zi de stimulare timp de o săptămână a dus la creșterea susținută a nivelurilor de beta-amiloid în lichidul cefalorahidian - peste 200 % față de nivelul inițial, un semn că aceste proteine sunt mobilizate și eliminate din creier. Rezultatele sugerează că intervențiile senzoriale simple, non-invazive, pot influența mecanisme neurodegenerative, cu potențial translational spre studii clinice la oameni.
🧶
Terapie
SleepFM este un model AI antrenat pe peste 585.000 de ore de date de somn, capabil să prezică riscul pentru peste 130 de boli dintr-o singură noapte de somn. Integrând semnale EEG, ECG, EMG și respiratorii, modelul oferă predicții robuste pentru afecțiuni majore (inclusiv demență și boli cardiovasculare) și depășește modelele clasice.
Un studiu amplu publicat în Biological Psychiatry arată că depresia atipică este un subtip distinct și valid, cu profil clinic, neurobiologic, genetic și de răspuns la tratament diferit față de alte forme de depresie. Analizând aproape 15.000 de persoane, autorii arată că depresia atipică se asociază cu debut mai precoce, severitate mai mare, dereglări circadiene, risc genetic crescut pentru trăsături imuno-metabolice și răspuns mai slab la SSRI/SNRI, plus mai multe efecte adverse. Rezultatele susțin ideea că subtiparea depresiei are utilitate reală pentru alegerea tratamentului și pentru managementul riscurilor somatice, nu este doar o etichetă descriptivă.
🌱
Young People's Corner
Un studiu longitudinal arată că în rândul a peste 8300 de copii urmăriți pe patru ani, timpul petrecut pe social media (nu jocuri sau TV) a fost asociat cu o creștere graduală a simptomelor de inatenție, iar această asociere a rămas constantă indiferent de sex, nivelul socio-economic sau predispoziția genetică pentru ADHD, sugerând că utilizarea intensă a social media poate contribui la evoluția problemelor de atenție la copii.
Persoanele care la vârsta adultă ajung la nivel de renume mondial în diverse domenii (medaliați olimpici, laureați Nobel, șahiști de elită etc.) rar au fost cei mai buni încă din copilărie. Performanța de vârf apare adesea la copiii care au explorat mai multe activități din domenii variate, s-au specializat treptat și au avut o dezvoltare mai lentă, ceea ce contestă ideea că succesul de top vine din excelența timpurie și din specializarea intensivă de la vârste fragede.
🧘♀️
Women
Numărul de copii și vârsta la care o femeie naște sunt asociate cu ritmul îmbătrânirii biologice și cu speranța de viață. Analizând date din cohorta finlandeză de gemeni, cercetătorii au observat că femeile cu 2–3 copii, născuți la vârste intermediare (24-38 de ani), au avut o îmbătrânire epigenetică mai lentă și o speranță de viață mai mare. În schimb, atât lipsa copiilor, cât și un număr foarte mare de nașteri s-au asociat cu îmbătrânire biologică accelerată și risc crescut de mortalitate.
📚 Carte
„Parenting Anxiety” de Meredith Elkins, PhD este o carte bazată pe cercetare clinică care explorează anxietatea parentală, de la grijile constante legate de siguranța copilului până la presiunea de a „face totul perfect”.
Autoarea explică de ce anxietatea este atât de frecventă în parenting-ul modern și oferă instrumente concrete pentru a diferenția grijile normale de cele care devin copleșitoare, ajutând părinții să reducă controlul excesiv, să tolereze incertitudinea și să construiască o relație mai relaxată și mai sigură cu copilul și cu propriile emoții.
Dacă ai comentarii sau feedback, poți răspunde direct la acest email.
Mulțumesc că ai citit 🫶