🌟 Editor’s Note
Aceasta este ultima ediție anul acesta și.. 🎁 e un pic mai lungă ca să o poți citi și între sărbători. Ne regăsim aici în ianuarie. Happy holidays!
🗞️ News Roundup
The New York Times a lansat Brain Health Challenge, o inițiativă cu exerciții zilnice pentru a sprijini memoria, atenția și claritatea mentală, care începe în 5 ianuarie. Dacă te atrage ideea și vrei să încerci, te poți înscrie la la link-ul din articol.
APA avertizează că utilizarea AI în sănătatea mintală poate duce la erori clinice, confuzie în responsabilitate profesională și riscuri de confidențialitate, cerând standarde clare pentru protejarea pacienților.
MIT prezintă noi cercetări care leagă reglarea lipidelor din creier de riscul pentru Alzheimer, deschizând posibilitatea unor noi direcții terapeutice.
📸 Eliberarea neurotransmițătorilor în timp real în sinapse a fost vizualizată pentru prima dată, folosind microscopie avansată. (foto în articol)
🧠
Brain spotlight
Un studiu publicat în Nature, bazat pe ADN de la peste 1 milion de persoane cu tulburări psihiatrice, arată că există 5 semnături genetice care stau la baza a 14 tulburări. Există un risc genetic comun pentru aceste categorii: compulsiv (OCD, anorexie, Tourette), internalizare (depresie, anxietate, PTSD), neurodezvoltare (autism, ADHD), psihotic/bipolar (schizofrenie, tulburare bipolară) și consum de substanțe. Rezultatele sugerează că diagnosticele clinice distincte reflectă de fapt mecanisme biologice comune, iar dacă înțelegem ce este comun între aceste tulburări, am putea dezvolta intervenții terapeutice care să le abordeze împreună.
Un studiu publicat în Molecular Psychiatry arată că starea de bine psihologică nu este doar rezultatul mediului și al experiențelor. Anumite proteine din sânge sunt asociate cu nivelul de bunăstare psihologică de-a lungul vieții. Analizând datele a peste 3000 de adulți urmăriți timp de două decenii, cercetătorii au descoperit că markerii biologici legați de imunitate și inflamație prezic evoluția stării de bine (emoții pozitive, sens și satisfacție în viață), dar și nivelul simptomelor depresive.
Pacienții cu depresie au un risc mai mare de boli cardiovasculare, iar un nou studiu sugerează că stresul ar putea explica parțial această legătură. Activitatea cerebrală asociată stresului, dereglarea sistemului nervos și inflamația cronică pot contribui la acest risc crescut. Persoanele diagnosticate cu depresie și cu anxietate prezintă un risc cardiovascular și mai ridicat.
🧶
Terapie
Un studiu a analizat versurile melodiilor populare din SUA, din ultimii 50 de ani, și a observat o creștere a limbajului legat de stres, emoții negative și teme mai simple. Cercetătorii sugerează că aceste schimbări reflectă felul în care muzica oglindește starea emoțională a societății și poate funcționa ca o formă de reglare colectivă a emoțiilor în perioade tensionate.
Studiul a urmărit 5800 de adulți timp de 23 de ani și a descoperit că șase simptome depresive specifice în perioada de mijloc a vieții sunt asociate cu un risc crescut de demență: pierderea încrederii în sine, dificultatea de a face față problemelor, dificultăți de concentrare, tensiune nervoasă constantă, lipsa sentimentului de afecțiune față de ceilalți și nemulțumirea față de felul în care sunt realizate sarcinile. În grupul sub 60 de ani, simptomele explică aproape complet relația dintre depresie și demența ulterioară.
🇷🇴 Romanian research
Studiul validează Insomnia Severity Index (ISI) pe un eșantion românesc de 326 de participanți. Validarea acestuia îl face potrivit pentru evaluări clinice și cercetare în măsurarea severității insomniei și eficient în screeningul insomniei cronice. Rezultatele arată o funcționare similară în grupuri clinice și non-clinice și corelații consistente cu depresia, anxietatea și calitatea somnului.
🌱
Young People's Corner
Un studiu longitudinal arată că adolescenții de 17-19 ani cu un sens mai clar al direcției în viață au un risc mai mic de a dezvolta depresie până spre vârsta de 28 de ani. Efectul rămâne semnificativ chiar după ce cercetătorii controlează factorii demografici și istoricul psihiatric, sugerând că „scopul” în adolescență funcționează ca un factor de protecție în tranziția spre maturitate.
🧘♀️
Women
Articolul arată că la unele femei fluctuațiile normale ale hormonilor din ciclul menstrual pot declanșa sau amplifica riscul suicidar, pentru că influențează sisteme-cheie din creier (serotonină, GABA, dopamină, BDNF, lipide, DHEA). Două mecanisme par centrale: sensibilitatea la scăderea estradiolului și sensibilitatea la creșterea allopregnanolonei în faza luteală. Aceste variații pot afecta emoțiile, impulsivitatea și controlul cognitiv, crescând riscul în anumite zile ale ciclului.
Expunerea la spații verzi în timpul sarcinii poate reduce impactul anxietății materne asupra dezvoltării creierului copilului. Cercetătorii au observat diferențe epigenetice la nivelul unei proteine importante pentru funcționarea creierului (BDNF), sugerând că mediul natural din jurul mamei ar putea influența biologic copilul încă de la naștere.
🌎
Eco
Cercetările din Nature Mental Health arată că schimbările climatice influențează tot mai mult sănătatea mintală, în special în rândul tinerilor și al grupurilor vulnerabile. Mesajul central al tuturor articolelor este același: avem nevoie urgent de specialiști în sănătate mintală pregătiți să lucreze cu efectele psihologice ale crizei climatice, de la eco-anxietate la stres termic și impact social. Fără formare specifică și intervenții adaptate, sistemele actuale nu pot răspunde adecvat nevoilor emergente. Citește aici și aici
📚 Carte
Autoarea, Olga V. Lehmann, pune sub semnul întrebării idea că „mai multă tăcere e întotdeauna mai bine” și arată că tăcerea poate avea sensuri diferite în funcție de context, relații și experiențe personale.
Cartea pleacă de la psihologie și aduce perspective critice și practice despre cum ne raportăm la tăcere în comunicare, în lumea interioară, în conexiunile noastre cu ceilalți și cu mediul, oferind un cadru pentru a construi o relație sănătoasă cu liniștea în viața de zi cu zi.
Dacă ai comentarii sau feedback, poți răspunde direct la acest email.
Mulțumesc că ai citit 🫶