News Roundup
Fondatorii au închis Yara AI, o aplicație de terapie bazată pe inteligență artificială după ce au concluzionat că nu este sigură pentru persoane cu probleme psihice serioase.
Un robot arată cum creierul folosește aceeași strategie pentru a-și recăpăta echilibrul, indiferent dacă problema vine din corp sau din întârzierea semnalelor senzoriale. Descoperirea poate ajuta la tehnologii mai eficiente pentru prevenirea căderilor și pentru recuperare.
🧠
Brain spotlight
Creierul nu se schimbă gradual pe măsură ce îmbătrânim, ci trece prin patru momente-cheie care îi reorganizează structura. Studiul, bazat pe peste 4.200 de scanări cerebrale, arată că în jurul vârstelor de 9, 32, 66 și 83 de ani apar schimbări topologice majore în modul în care rețelele neuronale se conectează și se separă. Aceste puncte de cotitură reflectă trecerea de la creștere accelerată la optimizare, apoi la stabilizare și, în final, la declin și reorganizare târzie.
Un studiu pe animale arată că atunci când astrocitele din hipocampul dorsal nu mai eliberează suficient ATP, apar comportamente asemănătoare depresiei și anxietății. Totul pornește de la scăderea unei proteine numite connexina-43, esențială pentru comunicarea dintre astrocite. Când această proteină lipsește, nivelul de ATP din spațiul extracelular scade, iar animalele devin mult mai sensibile la stres. Cercetătorii au reușit să inverseze problema prin creșterea expresiei Cx43 și prin blocarea enzimelor care degradează ATP-ul.
🧶
Terapie
Efectele terapiei asistate de psihedelice pot fi înțelese prin aceleași cinci mecanisme generale de schimbare care funcționează în toate psihoterapiile eficiente: identificarea resurselor, relația terapeutică, rezolvarea de probleme, clarificarea mecanismelor, sentimentul că poți face față. Autorii argumentează, pe baza datelor din studiile clinice, că setul și setting-ul, procesarea emoțională intensificată și integrarea post-sesiune nu sunt fenomene noi, ci modalități de a amplifica procese terapeutice deja cunoscute.
Pe baza a peste 8.000 de înregistrări de expunere din tratamentul a 648 de pacienți cu anxietate, studiul arată că emoțiile pozitive (în special speranță și bucurie) apar frecvent după expunere și cresc ușor în timp. Rezultatele sugerează că succesul expunerii nu se rezumă la reducerea fricii, ci include și capacitatea persoanei de a genera emoții pozitive ca semnal că persoana a învățat ceva nou despre pericol.
Empatia nu funcționează ca un scor global, ci ca un sistem în care componentele afective și cognitive pot fi nealiniate. Ideea centrală este că vulnerabilitatea psihologică apare nu din „câtă” empatie are o persoană, ci din dezechilibrul dintre felul în care simte și felul în care înțelege emoțiile celuilalt. Autorii arată că această perspectivă explică mai bine profilurile întâlnite în neurodiversitate și în unele dificultăți clinice, unde empatia nu este absentă, ci distribuită inegal.
🌱
Young People's Corner
O meta-analiză pe peste 4.500 de copii și adolescenți arată că intervențiile de terapie prin artă reduc simptomele de PTSD la un nivel comparabil cu terapiile consacrate. Eficiența nu depinde de durata programului și nici dacă intervenția e livrată de terapeuți sau de facilitatori instruiți, ceea ce o face ușor de implementat în comunități. Rezultatele sunt însă puternic influențate de contextul cultural: efectele sunt foarte mari în țările non-occidentale și minime în America de Nord.
Un studiu pe copii de 9–11 ani arată că diferențele timpurii în activitatea cerebrală pot anticipa riscul de dependență la vârsta adultă la copiii cu istoric familial de consum de substanțe. La fete, cercetătorii observă o activare crescută a rețelei „default mode”, tipar asociat cu ruminație și dificultăți de reglare internă. La băieți, apare activare redusă în rețelele de atenție, un profil legat de impulsivitate și control executiv mai slab.
🌎
Eco
Studiul dezvoltă și validează o scală cu 26 de itemi pentru măsurarea strategiilor de coping la stresul ecologic, acoperind zece strategii distincte. Rezultatele arată că persoanele cu eco-anxietate ridicată folosesc aproape toate strategiile mai intens, cu excepția negării, reevaluării pozitive și umorului. Analizele identifică trei profiluri de coping: unul centrat pe ruminație și auto-învinovățire, unul orientat spre problem-solving și suport social, și unul dominat de negare și reevaluare pozitivă.
📚 Carte
În Nightmare Obscura, Michelle Carr explorează știința viselor și coșmarurilor, combinând neuroștiință, somnologie și studii clinice, pentru a arăta de ce visăm, de ce avem coșmaruri și cum le putem „repara” prin tehnici precum lucid dreaming și „dream engineering”. Cartea oferă o privire detaliată asupra legăturii dintre somn, sănătatea mentală și funcția creierului în procesarea memoriei și emoțiilor. Propune ideea că visele nu sunt doar episoade aleatorii, ci o parte activă a reglării psihologice și emoționale.
Dacă ai comentarii sau feedback, poți răspunde direct la acest email.
Mulțumesc că ai citit 🫶