🌟 Editor's Note
Săptămâna aceasta am introdus două rubrici noi, știri tech 👇🏻 și cărți pe care o găsiți la sfârșitul newsletter-ului.
Tech News Roundup
  • Allen Institute a lansat o platformă AI, în parteneriat cu AWS și Google, care adună într-o singură bază de date informații despre creier de la oameni și animale, pentru a accelera înțelegerea creierului și a bolilor care îl afectează.

  • Beacon Biosignals a obținut finanțare de 86$ pentru a dezvolta o platformă AI bazată pe date EEG reale, colectate cu propriul lor dispozitiv, cu scopul de a de a identifica semnături timpurii ale bolilor neurologice și psihiatrice.

🧠

Brain spotlight

Două tipuri diferite de celule imune, microglia, din creierul şoarecilor pot influenţa în mod opus comportamentele de anxietate: unul intensifică reacțiile de anxietate, iar altul le reduce. Rezultatele sugerează că reglarea anxietăţii nu depinde exclusiv de neuroni, ci și de activitatea acestor celule imune.

O meta-analiză a integrat 16 studii de date fMRI care arată că mesajele media care activează zone ale creierului implicate în anticiparea recompensei și în procesele sociale (cum înțelegem intențiile altora), au șanse mai mari să fie percepute ca relevante și persuasive. Eficiența comunicării depinde de felul în care un mesaj reușește să conecteze emoțional și să ofere sens, aspecte utile în domenii precum educația, sănătatea publică, marketingul sau intervențiile de schimbare a comportamentului.

Studiul oferă o bază biologică pentru axa intestin-creier și explică de ce persoanele cu boală inflamatorie intestinală (IBD) au un risc mai mare de anxietate, depresie și alte tulburări. Anumite variante genetice asociate cu IBD declanșează procese inflamatorii care, prin sânge și sistemul imunitar, ajung să afecteze celulele nervoase din creier, în special astrocitele, oligodendrocitele și neuronii excitatori, modificând echilibrul chimic cerebral și influențând starea emoțională.

🧶

Terapie

Psilocina, substanța activă din ciupercile psihedelice, reduce activitatea neuronilor responsabili de stres din amigdala centrală și scade comportamentul de consum de alcool la șoareci. Descoperirea oferă o explicație biologică pentru efectele terapeutice observate în tratamentele cu psihedelice și sugerează că intervențiile care reduc reactivitatea amigdalei, fie farmacologic, fie prin metode psihologice, pot contribui la reglarea emoțională și la reducerea comportamentelor adictive.

Studiul publicat în Nature Neuroscience oferă cea mai amplă analiză de până acum a riscului genetic comun între tulburările neurologice și cele psihiatrice, pe baza datelor de la aproape un milion de persoane. Rezultatele arată că multe boli neurologice și tulburări psihiatrice împart aceleași variante genetice de risc, indicând o bază biologică comună și estompând granița dintre cele două domenii.

În Finlanda au fost analizate datele a peste 320.000 de copii născuți între 2001 și 2006, pentru a urmări evoluția diagnosticelor de ADHD până la vârsta de 12 ani. S-a observat o creștere constantă a diagnosticelor, în special la băieți (6,4% față de 1,5% la fete), dar fără modificări semnificative ale factorilor de risc cunoscuți, precum prematuritatea, fumatul matern sau istoricul psihiatric al părinților. Această tendință reflectă o creștere a recunoașterii și diagnosticării ADHD, nu o creștere reală a numărului de cazuri. Studiul atrage atenția și asupra subdiagnosticării fetelor, mai ales a celor cu simptome de neatenție, sugerând nevoia unei evaluări mai echilibrate între sexe.

🧘‍♀️

Women

O meta-analiză publicată de American Psychological Association unește peste 1.000 de studii și aproape 340.000 de participanți pentru a urmări evoluția sexismului în ultimele trei decenii. Rezultatele arată o scădere constantă atât a sexismului ostil (atitudini negative directe față de femei), cât și a celui „benevol” (atitudini protectoare, dar condescendente), mai ales în țările care porneau de la niveluri mai ridicate.

🧊 Perspective

🌱

Young People's Corner

A fost realizată prima cartografiere pentru compoziția completă a metabolomului salivar la copii și adolescenți, care arată că profilul biochimic al salivei reflectă fidel starea generală de sănătate. Un profil metabolic dezechilibrat se asociază cu scăderea calității vieții, oboseală și risc mai mare pentru tulburări psihosomatice. Anumiți metaboliți s-au dovedit strâns legați de calitatea somnului, inflamație și funcția hormonală, sugerând că saliva ar putea deveni un instrument neinvaziv pentru monitorizarea sănătății mintale și fizice în dezvoltare.

Prevalența hipertensiunii la copii și adolescenți sub 19 ani aproape s-a dublat în ultimele două decenii, crescând de la aproximativ 3% la peste 6%. Analiza include 96 de studii din 21 de țări și peste 440.000 de participanți, iar autorii notează că valorile crescute ale tensiunii arteriale sunt strâns legate de creșterea obezității pediatrice și de absența unor programe consistente de monitorizare. Rezultatele sugerează că hipertensiunea în copilărie este mai frecventă decât se estima anterior și ar putea necesita o atenție mai mare în strategiile de prevenție și screening.

📚 Cărți

How To Change a Memory: One Neuroscientist’s Quest to Alter the Past

Cartea lui Steve Ramirez arată, prin exemple din neuroștiință și experimente celebre pe memorie, că amintirile nu sunt fixe, ci pot fi modificate. El explică pe scurt cum se formează, cum se rescriu și cum pot fi atenuate amintirile dureroase, oferind o perspectivă accesibilă asupra felului în care creierul poate schimba trecutul pe care îl păstrăm.

Dacă ai comentarii sau feedback, poți răspunde direct la acest email.

Mulțumesc că ai citit! 🫶

Keep Reading

No posts found